Ferma de familie este, poate, forma de organizare cea mai rezistentă care poate să susțină domeniul agriculturii în perioada următoare și trebuie să facem o legătură între fondurile structurale și cele naționale, a declarat, într-o conferință de specialitate, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene (MFE) Alexandru Potor, citat de Agerpres. „Tematica fermei de familie este extrem de provocatoare. Disputele nu sunt doar între dimensiunea fermelor, că sunt mari sau că sunt mici, ci cred ar trebui să punem în această dezbatere accentul asupra rezistenței fermelor. Din această perspectivă, consider că ferma de familie este, poate, forma de organizare cea mai rezistentă care poate să susțină domeniul agriculturii în perioada următoare. Ferma de familie are o caracteristică extrem de importantă, aceea că deținătorii legali sunt cei care sunt implicați foarte profund în gestionarea activității exploatării respective. Trebuie să reușim să facem o conjuncție între fondurile structurale gestionate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Agriculturii și cele naționale”, a spus oficialul.
La începutul lunii octombrie, candidatul la postul de comisar european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, a afirmat că unul dintre obiectivele sale vizează supraviețuirea micilor ferme și a fermelor de familie și că va pune fermierul în centrul politicilor sale în mandatul de cinci ani care începe în noiembrie.
Conform datelor Eurostat din anul 2016, o treime (33%) din numărul total de ferme din Uniunea Europeană (UE) se află în România, o altă treime fiind în Polonia (14%), Italia (10%) și Spania (9%). De asemenea, nouă din zece ferme (92% sau 3,1 milioane) din România au o suprafață mai mică de cinci hectare.