Suprafaţa împădurită din România a crescut anul trecut cu 5.508 hectare, sau 0,08%, faţă de anul precedent, până la 6,404 milioane de hectare, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în timp ce cantitatea de lemn tăiată a scăzut cu 935.600 de metri cubi, sau 5,2%, faţă de 2015.
La finalul anului 2015, în România erau 6,398 milioane de hectare de pădure.
Cantitatea de lemn recoltată din tăierea pădurilor din România a scăzut anul trecut cu 935.600 metri cubi (-5,2%), până la 17,1 milioane metri cubi.
În plus, suprafaţa de pădure regenerată a scăzut anul trecut cu 294 hectare, până la 28.456 hectare.
INS afirmă că fondul forestier naţional a înregistrat anul trecut o creştere de aproximativ 0,1%.
„Această creştere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic)”, se arată în comunicatul INS citat de News.ro.
Statisticile din silviculturǎ se adreseazǎ tuturor structurilor silvice care administreazǎ terenuri împădurite sau asigură servicii silvice.
Un raport al Greenpeace România, prezentat în octombrie 2015, arată că, în realitate, România pierde 3 hectare de pădure pe oră din cauza tăierilor ilegale de arbori.
Astfel, doar pentru perioada 2013-2014 au fost înregistrate 45.509 cazuri de tăieri ilegale, cu un volum de lemn tăiat ilegal de peste 1 milion de metri cubi.
Potrivit datelor jucătorilor din piaţă, proprietarii şi administratorii de păduri din România au vândut în 2016 circa 18 milioane de metri cubi de lemn către procesatori, din care regia de stat Romsilva are o cotă de peste 50%, cu peste 9 milioane mc.
Exploatarea lemnului din România s-a redus semnificativ după 1989, ca urmare a declinului unor industrii care folosesc lemnul.
Între 1965 şi finalul epocii comuniste, România exploata anual circa 25 milioane mc de lemn din pădurile ţării, arată statisticile oficiale, nivelul fiind considerat suficient de către specialişti pentru a permite regenerarea pădurilor.
Totuşi, tăierile de lemn s-au făcut într-un regim mai puţin organizat după 1989, mai ales din pădurile retrocedate unor proprietari privaţi, spun specialiştii.