Comisia Europeană a anunţat că luni au intrat în vigoare noile norme privind procedurile transfrontaliere de insolvenţă, propuse de instituţie în 2012 şi adoptate de legislativul UE în 2015.
Obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Ele vor permite întreprinderilor să se restructureze şi creditorilor să îşi recupereze banii cu mai mare uşurinţă, prin garantarea eficacităţii şi eficienţei procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanţelor.
Regulamentul se concentrează pe soluţionarea conflictelor de competenţă şi de legi în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Aceasta asigură, de asemenea, recunoaşterea hotărârilor în materie de insolvenţă în întreaga UE.
„Pe o adevărată piaţă internă, nu este normal ca întreprinderile nevoite să se restructureze să îşi vadă acest demers îngreunat de conflicte legate de stabilirea statului ale cărui norme sunt aplicabile. Pe de altă parte, frontierele naţionale nu ar trebui să fie un obstacol nici în calea demersurilor întreprinse de creditori pentru a-şi recupera creanţele. Noile norme vor sprijini întreprinderile şi investiţiile prin sporirea certitudinii juridice. Va fi necesar să mergem şi mai departe şi să adoptăm norme comune la nivelul UE care să asigure restructurarea timpurie a societăţilor, aşa cum a propus deja Comisia”, a subliniat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de News.ro.
Věra Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a declarat la rândul ei că „noul regulament privind insolvenţa va facilita procedurile transfrontaliere de insolvenţă în UE şi va preveni «turismul de faliment». Datorită noilor norme propuse privind restructurarea şi oferirea unei a doua şanse, cadrul în materie de insolvenţă va elimina obstacolele din calea investiţiilor şi îi va sprijini pe întreprinzătorii oneşti.”
Principalele caracteristici ale noilor norme sunt:
Un domeniu de aplicare mai larg, respectiv noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naţionale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naţionale de restructurare moderne şi eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naţionale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte ţări ale UE.
O mai mare securitate juridică şi garanţii împotriva „turismului de faliment”. Astfel, în cazul în care un debitor se mută cu puţin timp înainte de iniţierea procedurii de insolvenţă, instanţa va trebui să analizeze cu atenţie toate circumstanţele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică şi nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanţa va trebui să verifice dacă debitorul nu acţionează ca un „turist în scopul falimentului”.
Şanse sporite de a salva o societate, întrucât noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri iniţiate de instanţe dintr-o altă ţară a UE decât cea în care se află sediul social al societăţii). Acest lucru va facilita restructurarea societăţilor într-un context transfrontalier. În acelaşi timp, normele prevăd, de asemenea, garanţii privind interesele creditorilor locali.
Noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvenţă ale unui grup de societăţi. Aceste norme vor spori eficienţa procedurilor de insolvenţă care implică diferiţi membri ai unui grup de societăţi. La rândul său, acest lucru va spori şansele de salvare a grupului în ansamblul său.
Până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naţionale electronice de insolvenţă. Acest lucru va facilita obţinerea de informaţii cu privire la procedurile de insolvenţă din alte ţări ale UE.
În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătăţirea punerii în aplicare a unora dintre dispoziţiile acestuia, în scopul de a perfecţiona administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvenţă. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 şi intră în vigoare astăzi.
În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea şi cea de a doua şansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente şi rămân ineficiente în unele ţări.
Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvenţa întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii şi pe acordarea unei a doua şanse.
Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvenţa şi propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creşterii şi a întreprinzătorilor.