Potrivit CE, puncte forte ale României sunt: impactul vânzărilor, digitalizarea și sustenabilitatea mediului. Principalii trei indicatori includ exporturile de produse medium și high-tech, rata de penetrare a internetului în bandă largă și cheltuielile de capital de risc. Creșteri recente ale performanțelor au fost observate în domeniul co-publicațiilor internaționale științifice, al celor mai citate publicații, al doctoranzilor străini, al ratei de penetrare a internetului în bandă largă și al IMM-urilor inovatoare care colaborează cu altele.
Tabloul de bord european privind inovarea 2021 arată că performanțele Europei în materie de inovare continuă să se îmbunătățească în întreaga UE. În medie, performanța în materie de inovare a crescut cu 12,5% din 2014. Se remarcă un proces continuu de convergență în cadrul UE, țările cu performanțe mai scăzute înregistrând o creștere mai rapidă decât țările cu performanțe mai bune și reducând astfel decalajul în materie de inovare.
Conform Tabloului de bord regional privind inovarea 2021, această tendință se aplică inovării din toate regiunile UE. În peisajul mondial, UE are o performanță mai bună decât competitorii săi precum China, Brazilia, Africa de Sud, Rusia și India, în timp ce Coreea de Sud, Canada, Australia, Statele Unite și Japonia au un avans de performanță față de UE. Tabloul de bord european privind inovarea din acest an se bazează pe un cadru revizuit care include noi indicatori privind digitalizarea și durabilitatea mediului, aliniind tabloul de bord la prioritățile politice din UE.
Pe baza punctajelor obținute, țările UE se încadrează în patru grupe de performanță: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderați și inovatori emergenți.
Suedia continuă să fie liderul UE în materie de inovare, urmată de Finlanda, Danemarca și Belgia, cu performanțe în materie de inovare cu mult peste media UE. România și Bulgaria se situează și în acest an, la fel ca și în 2020, pe ultimele locuri în clasament.