„Pentru anul 2021 este preconizată o revenire puternică a PIB-ului real, de 7 procente. Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul țărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susține producția ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neașteptate în evoluția pandemiei, inclusiv din cauza apariției unor noi tulpini ale virusului, eficienței mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populației”, precizează comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.
Experții instituției financiare internaționale arată, în context, că economia românească a făcut față relativ bine crizei COVID-19, iar contracția PIB din 2020 indusă de pandemie a fost considerabil mai redusă decât media UE.
„Aceasta a reflectat în parte o incidență inițială mai limitată a focarelor virusului și valuri ulterioare de infectare de durată scurtă, ce nu au necesitat o a doua închidere la nivel național a economiei. Măsurile eficiente din domeniul sanitar și o demarare timpurie a campaniei de vaccinare au contribuit și ele la această situație. Important, populația și mediul de afaceri au beneficiat de o relaxare coordonată a politicii fiscale și monetare, fapt ce a contribuit la limitarea recesiunii economice și a creșterii șomajului. Aceasta a fost o schimbare binevenită față de măsurile de înăsprire a politicilor pe care România le-a aplicat în crizele economice anterioare”, explică sursa citată.
Potrivit FMI, finanțarea externă a fost favorabilă, susținută de o relaxare monetară la nivel global și de măsurile de sprijin de la nivelul UE.
Totodată, reprezentanții instituției financiare amintesc că autoritățile au asigurat sprijinul fiscal necesar similar celor oferit de alte țări UE: în primul rând, majorarea cheltuielilor sanitare; în al doilea rând, măsuri de susținere a veniturilor sub forma subvenționării temporare a salariilor și măsuri țintite de stimulare a angajărilor; în al treilea rând, sprijin acordat companiilor sub formă de împrumuturi nerambursabile și asigurarea lichidității prin amânarea obligațiilor de plată a impozitelor și taxelor și prin garantarea creditelor, mai ales pentru IMM-uri. Aceste măsuri de sprijin au fost prelungite și în anul 2021.
Pe de altă parte, arată FMI, acțiunile hotărâte și luate în timp util de către Banca Națională a României (BNR) au contribuit la asigurarea funcționării pieței financiare și la susținerea fluxului de credit pe parcursul pandemiei. Printre aceste acțiuni se numără reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară, un program de achiziționare a titlurilor de stat, precum și măsuri de asigurare a lichidității, de flexibilizare a cadrului de reglementare și moratorii pentru rambursarea împrumuturilor bancare.
O misiune FMI a efectuat o vizită virtuală la București în perioada 10-28 mai pentru a purta discuții privind consultările în temeiul Articolului IV.