România avea, în 2018, a patra cea mai mare rezervă de gaze naturale din Europa, cu un mix energetic preponderent axat pe gaze naturale, de peste un sfert din total, potrivit Coface, informează Agerpres. Per ansamblu, deși piața gazelor naturale este considerată ca fiind în plină expansiune și va crește pe termen mediu, numeroși factori indică un viitor mai puțin promițător. În acest context, specialiștii Coface sunt de părere că viitorul producției de gaze naturale este incert, pe termen lung. „Până de curând, gazele naturale au fost apreciate drept «cel mai curat» combustibil fosil, iar toți indicatorii indică o creștere a cererii și a producției. Cu toate acestea, piața se dezvoltă rapid, iar sursele regenerabile de energie devin în mod progresiv alternative populare și viabile din punct de vedere economic față de combustibilii fosili. Gazul este recunoscut ca un mijloc practic de producere a energiei datorită abundenței sale, a versatilității și a faptului că poluează mai puțin decât ceilalți combustibili fosili. În comparație cu cărbunele, gazele naturale emit cu 40% mai puțin dioxid de carbon (CO2), pulbere în suspensie (PM2,5), dioxid de sulf (SO2) și oxizi de azot (NOx). Gazele naturale sunt sursa de energie utilizată cel mai adesea pentru a completa sursele de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare și parcurile eoliene, care sunt adesea intermitente și necesită planuri de rezervă cu surse rapide și fiabile de energie”, notează sursa citată.
Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie, citate de Coface, gazele naturale au cunoscut cea mai mare rată de creștere a consumului dintre toți combustibilii fosili, din anul 2006.