Aproape două treimi (62%) din suprafața ecosistemelor europene este expusă la niveluri excesive de azot, în timp ce, la capitolul biodiversitate, capitalul natural nu este încă protejat, conservat și ameliorat în Europa, se menționează în raportul „Mediul european – situația actuală și perspective 2020” (SOER 2020), publicat, la finalul anului trecut, de Agenția Europeană de Mediu (AEM), informează Agerpres.
„Poluarea aerului continuă să afecteze biodiversitatea și ecosistemele, 62% din suprafața ecosistemelor europene fiind expusă la niveluri excesive de azot, care duc la eutrofizare. Ne așteptăm la intensificarea impactului schimbărilor climatice asupra biodiversității și ecosistemelor, în timp ce activități ca agricultura, pescuitul, transporturile, industria și producerea energiei continuă să ducă la reducerea biodiversității, la extracția resurselor și la emiterea de emisii nocive (…) Pământul își pierde biodiversitatea într-un ritm extrem de rapid, în prezent fiind amenințate cu dispariția mai multe specii decât în oricare alt moment din istoria omenirii. De fapt, există dovezi că traversăm a șasea extincție în masă a biodiversității. Este clar că acum capitalul natural nu este încă protejat, conservat și ameliorat conform ambițiilor cuprinse în PAM 7 (Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu – n. r.)”, se menționează în document.
Datele oficiale arată, totodată, că, la nivel mondial, aproximativ 75% din mediul terestru și 40% din cel marin sunt grav afectate, în prezent. De asemenea, 23% dintre specii și 16% dintre habitatele protejate sunt într-o stare favorabilă de conservare, „Europa nefiind în grafic către atingerea țintei generale de oprire a declinului biodiversității până în 2020”.
Raportul SOER 2020 relevă, pe de altă parte, că populația lumii a ajuns la 7,5 miliarde de locuitori. În acest context, numărul celor care locuiesc în orașe mari depășește patru miliarde, pe fondul creșterii producției economice de 12 ori față de 1950, în paralel cu o creștere similară a folosirii îngrășămintelor pe bază de azot, fosfat și potasiu. Totodată, consumul de energie primară a crescut de cinci ori. „În perspectivă, aceste evoluții globale vor continua probabil să mărească presiunile asupra mediului. Prognozele arată că, până în 2050, populația lumii va crește cu aproximativ o treime, ajungând la 10 miliarde. La nivel mondial, utilizarea resurselor s-ar putea dubla până în 2060, cererea de apă crescând cu 55% până în 2050, iar cererea de energie cu 30%, până în 2040. Marea accelerare a adus fără îndoială beneficii majore, alinând suferința și sporind prosperitatea în multe părți ale lumii. De exemplu, a scăzut puternic procentajul populației lumii care trăiește în condiții de sărăcie extremă – de la 42% în 1981, la sub 10%, în 2015. Aceleași evoluții au produs, însă, deteriorarea pe scară largă a ecosistemelor”, notează specialiștii.