În mediul urban, ponderea femeilor din țara noastră este mai pronunțată decât în cel rural; aproape 5,475 milioane de femei locuiesc la oraș, reprezentând 52,4% din totalul populației urbane. În mediul rural, ponderea populației feminine este de 49,5%.
Populația feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani: ▪ vârsta medie națională: 42,2 ani; ▪ vârsta medie feminină: 43,9 ani; ▪ vârsta medie masculină: 40,6 ani.
Populația feminină a avut o pondere mai mare decât populația masculină în 40 de județe, excepție făcând județele Vaslui și Tulcea. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani și peste) în populația feminină a județelor au fost înregistrate în județele Teleorman, Vâlcea și Brăila, iar cele mai scăzute în Iasi și Ilfov. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (50,1% din totalul femeilor de 65 ani și peste).
În anul 2019, numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 199.720 copii, rezultând o rată a natalității de 10,3 născuți-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-28 a fost în anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,5‰. Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2019, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 105 băieți la 100 fete.
Față de anul 2018, în anul 2019, rata natalității a înregistrat o scădere, în mediul urban de la 10,7‰ la 10,6‰, iar în mediul rural a fost egală cu aceea din anul 2018 (10,0‰). În anul 2019, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, continuând tendința înregistrată în ultimii ani.
Datele INS relevă, de asemenea, că speranța de viață la naștere a femeilor, în anul 2019, a fost de 79,54 ani (80,34 ani în urban și 78,51 ani în rural).
În ceea ce privește participarea populației la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2020, relevă faptul că populația ocupată era de 8,555 milioane persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 42,6%.
Din analiza structurii populației feminine ocupate pe grupe de ocupații reiese că: ▪ 1,9% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalților conducători ai administrației publice, conducătorilor și funcționarilor superiori; ▪ 20,3% au lucrat ca specialiști în diverse domenii de activitate; ▪ 8,3% erau tehnicieni sau alți specialiști în domeniul tehnic; ▪ 6,3% au avut statutul de funcționari administrativi; ▪ 23,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; ▪ 18,4% și-au desfășurat activitatea ca lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit; ▪ 7,1% au lucrat în grupa muncitorilor calificați și asimilați; ▪ 13,9% au fost cuprinse în alte categorii de ocupații.
În privința gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 25,9% erau absolvente ale învățământului superior, 4,6% ale învățământului postliceal și de maiștri, 41,6% au absolvit liceul, iar 12,1% școli profesionale și de ucenici.
În anul 2020, 90,5% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele trei luni. Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la rețelele de socializare, 83,9% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele trei luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (72,4%), găsirea de informații despre bunuri sau servicii (58,6%), trimiterea de e-mailuri (51,3%), căutarea de informații despre sănătate (45,2%) și citirea online a site-urilor de știri (44,4%).