Strategia Dunării ar trebui să reprezinte un obiectiv major de țară pentru ca România să devină un jucător agricol important în Europa, în condițiile în care tranzitarea porumbului românesc de export prin portul Constanța aduce creșteri mari de preț, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, citat de Agerpres. „Avem trei mari puncte de export la nivel mondial – mă refer la date din 2018. Avem America de Nord cu 45 de milioane de tone de porumb, avem America de Sub cu 56 de milioane de tone de porumb și avem Marea Neagră cu 34 de milioane de tone de porumb. Practic, aceste 3 mari hub-uri de porumb sunt deservite de 5 fluvii, printre care și Dunărea. Din păcate, după atâția ani, Dunărea nu este valorificată și nu am reușit să creăm niște porturi riverane Dunării în care să afluim volumul mare de porumb, și ducem totul la Constanța și de acolo apar foarte mari perturbări pe ceea ce înseamnă preț și eu cred că strategia Dunării ar trebui să reprezinte un obiectiv major de țară, dacă vrem să fim un jucător important în Europa”, le-a transmis Emil Dumitru participanților la Congresul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).
Reprezentantul MADR a apreciat că persoanele implicate în domeniul agricol trebuie să găsească soluții pentru ca agricultura românească să nu mai exporte materie primă, ci să crească valoarea adăugată a produselor de profil. „Împreună putem să găsim soluții de o manieră în care agricultura României să nu mai exporte materie primă. Mă bucur că exportăm porumb, dar eu cred că ar fi trebuit să nu importăm 80% din carnea de porc, să putem să avem o strategie de dezvoltare sustenabilă a sectorului zootehnic, să vedem cum pot fermele mari să producă pentru piață. Aud discutându-se foarte mult despre subvenții, dar despre organizarea comună de piață, despre modul în care se împarte profitul pe filiera de produs se discută foarte puțin. Despre consolidarea fermierului în lanțul valoric n-am discutat aproape deloc. Eu cred că o fermă integrată poate să răspundă acestui concept și poate să obțină și beneficii prin Politica Agricolă Comună. România plătește în fiecare an 2 miliarde de euro plăți directe și în egală măsură avem deficit de balanță comercială de aproape 2 miliarde de euro. Este clar că nu putem să continuăm de maniera asta, va trebui să gândim altfel de soluții, să creștem valoarea adăugată”, a afirmat Emil Dumitru.
Secretarul de stat a opinat că agricultorii români nu beneficiază de suficiente fonduri europene pentru a îndeplini noile ambițiile de mediu și climă ale Comisiei Europene. „Pe Politica Agricolă Comună (PAC), înainte de toate aș vrea să vedem dacă vom răspunde la prevederile articolului 39 din tratatul de funcționare a Uniunii Europene, cu acest nou concept, cu Green Deal, cu tot ce înseamnă noile condiții de ecologizare în PAC, dar, într-adevăr, credem noi că trebuie să mergem în direcția aceasta, dar cu bani mai mulți, pentru că avem o prevedere în subcapitolul 3 din cadrul financiar multi-anual potrivit căreia este cuprins Pactul pentru Ecologizare, deci practic mă tem că agricultorii, fermierii, nu vor beneficia de bani mai mulți pentru a răspunde la ambițiile de mediu și climă pe care Comisia le are. Aici cred că și noi în România trebuie să facem mai mult, să facem un plan național strategic în care să consolidăm o clasă de mijloc și să procesăm materiile prime, pe aceste două direcții vom construi”, a menționat Emil Dumitru.