Comisia Europeană a publicat cea de a 4-a listă de proiecte de interes comun a Uniunii, proiecte care sunt eligibile să primească finanțare europeană de până la 30 miliarde euro, informează Reuters, citată de Agerpres. Lista cuprinde 151 de proiecte și include atât proiecte în domeniul petrolului și gazelor naturale cât și proiecte care au legătură cu electricitate și rețelele inteligente care vor îmbunătăți aprovizionarea cu electricitate și vor integra surse de energie regenerabilă. Executivul comunitar a precizat că pe cea de a 4-a listă se regăsesc 32 de proiecte în domeniul gazelor naturale, în scădere față de 54 de proiecte în urmă cu doi ani. Printre acestea se regăsesc proiecte de gazoducte și proiecte de terminale de gaze naturale lichefiate, care ar urma să facă blocul comunitar mai puțin dependent de gazele naturale rusești.
În ceea ce privește România, potrivit documentului publicat pe pagina Comisiei, printre cele 151 de proiecte se regăsesc: extinderea coridorului de transport bidirecțional Bulgaria-România-Ungaria-Austria (cunoscut în prezent drept ROHUAT/BRUA) pentru a permite transportul a 1,75 miliarde mc/an în prima etapa și 4,4 miliarde mc/an în a doua etapă, inclusiv resurse noi din Marea Neagră în a doua etapă; proiectul „Black Sea Corridor”, care are rolul de a consolida coridorul de transport al energiei electrice de-a lungul coastei Mării Negre (România-Bulgaria); proiectul „Mid Continental East Corridor”, care va conduce la creșterea capacității de schimb pe granițele dintre România și Serbia.
Aceste proiecte sunt considerate de importanță pentru infrastructura energetică a UE și sunt eligibile pentru a fi finanțate de la un fond de 30 miliarde euro care susține infrastructura energetică, de transport și digitală.
Parlamentul European și Consiliul European vor avea la dispoziție două luni pentru a accepta sau a respinge lista de proiecte.
Următorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că una dintre prioritățile sale este să facă UE să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, reducând emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.