Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 5,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), care depăşesc sensibil prognozele analiştilor.
În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%, conform News.ro.
Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 4,5%.
Datele publicate marţi arată o accelerare a creşterii economice în primul trimestru din 2017 faţă de ultimul trimestru din 2016, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 4,8%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.
În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,6% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5% în trimestrul IV din 2016, de 4,5% în trimestrul III şi de 5,7% în al doilea trimestru al anului trecut.
În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din primul trimestru din acest an a fost de 1,7%, după +1,5% în trimestrul IV din 2016, +0,7% în trimestrul III şi +1,6% în al doilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.
Trimestrul I din 2017 a fost al şaptelea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.
INS nu a publicat marţi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii iunie.
În 2016, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei, care au urcat cu 7,5% faţă de 2015, contribuind cu 4,5% la creştere.
Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut cu 3,3% faţă de 2015, având o contribuţie negativă, de -0,8%, la creşterea economică din 2016.
În 2016, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,2%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,5%, tranzacţiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,5%, restul fiind aportul altor sectoare.
Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimii doi ani, în primul rând majorarea semnificativă a salariilor bugetarilor şi a salariului minim pe economie.
Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, şi la 19%, de la 1 ianuarie 2017.
De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate în 2016, iar de la începutul acestui an a fost eliminată supraacciza pe carburanţi şi „taxa pe stâlp”.
Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante.
Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale.