Ministerul Energiei a lansat marţi seara, cu o întârziere de două luni, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul, care reprezintă o sumă de intenţii a căror aplicare depinde de voinţa viitoarelor guverne, prevede un necesar de investiţii între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, în întregul sector energetic, fără a face însă referire în ce proiecte anume.
Potrivit termenelor anunţate iniţial de reprezentanţii ministerului, documentul urma să fie pus în dezbatere publică încă din luna septembrie.
Strategia energetică a reprezentat principala prioritate a mandatului actualului ministru al Energiei, Victor Grigorescu, potrivit News.ro.
„Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro. Fără îndoială, majoritatea investiţiilor se vor baza pe capitalul privat, însă nu poate fi neglijat rolul important al statului în facilitarea deciziilor de investiţii, în special prin îmbunătăţirea sistemului de guvernanţă a sectorului energetic”, arată documentul.
În ceea ce priveşte sursele de finanţare, banii pot proveni de la stat, capital privat, dar şi din fonduri structurale europene, bănci de investiţii şi dezvoltare, parteneriate public-privat, mecanisme de sprijin şi din vânzarea certificatelor de emisii, se precizează în strategie.
Pentru sectorul petrolier, Strategia nu menţionează nicio cifră privind necesarul de investiţii. Documentul arată doar valoarea investiţiilor planificate pentru acest an de Romgaz şi OMV Petrom.
Nivelul investiţiilor în reţelele de distribuţie a agentului termic este estimat între 1,3 şi 2,6 miliarde euro, conform celui mai recent studiu al potenţialului de încălzire centralizată şi cogenerare de înaltă eficienţă în România, remis Comisiei Europene la sfârşitul lui 2015.
Investiţiile anuale necesare sunt estimate între 87 şi 175 miliarde euro, cu nivelul superior asumat în scenariul optim, pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a sectorului.
„În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârşitul duratei de viaţă, cu un necesar al investiţiilor estimat între 1 şi 1,5 miliarde euro. Suplimentar, vor avea loc investiţii în înlocuirea unei părţi a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârşitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 şi 60 milioane euro/an”, se precizează în Strategie.
Scenariul optim prevede investiţii în noi capacităţi de cogenerare, de aproximativ 90 milioane euro/an până în 2030 şi cel puţin 45 milioane euro/an al investiţiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unităţile ce produc energie termică şi electrică în cogenerare.
În ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, totalul investiţiilor pentru perioada 2016-2030 variază între 7 şi 14 miliarde euro, echivalentul a 500 milioane euro până la 1 miliard euro/an.
„Diferenţa principală se regăseşte între scenariile cu sau fără proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Faptul că investiţia în dublarea capacităţii nucleare este costisitoare nu este o noutate, dar impactul asupra costului final al energiei electrice depinde de aranjamentul comercial cu investitorul, fiind posibilă o reducere a acestuia”, precizează autorii documentului.
Strategia arată că România are nevoie de investiţii substanţiale în sectorul energetic în următoarele decenii, în primul rând pentru a asigura continuitatea în aprovizionare a consumatorilor, dar şi „pentru a participa la tranziţia energetică globală şi a se număra printre beneficiarii procesului complex de transformare a sectorului energetic în spiritul dezvoltării durabile”.
„Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. (…) Ţin să menţionez faptul că nu ne-am dorit să avem o Strategie inflexibilă, ci mai degrabă un document care să fie o hartă a deciziilor care vin şi care în acelaşi timp să permită celor care vor lua decizii să aleagă în cunoştinţă de cauză”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, într-un comunicat.
La realizarea proiectului au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu.
„Am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor”, mai spune ministrul Energiei.
Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.