În România mai sunt conectate la internet 721 de computere cu sistemul de operare Windows XP, lansat pe piaţă acum 15 ani, în condiţiile în care dezvoltatorul sistemului de operare, grupul Microsoft, nu mai oferă suport pentru acest program din 2014, a declarat marţi, pentru news.ro, co-fondatorul companiei de securitate cibernetică Bit Sentinel, George Andrei. El a avertizat că unele instituţii publice şi primării din România prezintă mari vulnerabilităţi la serverele care stochează informaţii sensibile.
Microsoft a anunţat în 2012 că nu mai oferă suport pentru utilizatorii persoane fizice de Windows XP, iar în 2014 a oprit şi serviciile oferite persoanelor juridice, ceea ce face din acest sistem de operare unul dintre cele mai vulnerabile la nivel mondial.
Din cele 721 de calculatoare cu Windows XP încă funcţionale în România, 59 sunt în Bucureşti, iar 57 sunt folosite pe servere conectate la internet. În plus, în România există 819 de vulnerabilităţi mari, denumite şi heartbleed, ale reţelelor care utilizează SSL.
”Aceste vulnerabilităţi permit unui atacator să afle foarte uşor orice informaţie stocată pe serverele respective. Inclusiv instituţii publice şi primării din România au această problemă”, a spus Andrei. Expertul a menţionat cî în România încă mai sunt folosite protocoale de comunicaţii Telnet, apărute pe scară largă în anii ’80, dar care au fost declarate nesigure încă din anii ’90.
George Andrei a prezentat un raport în acest sens în cadrul conferinţei pe tema securităţii cibernetice ”The New Global Challenges in Cyber Security”. Conferinţa este organizată, în perioada 3-4 octombrie, de Guvernul României, cu sprijinul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI).
Europarlamentarul Victor Negrescu, prezent la conferinţă, a declarat, luni, pentru news.ro, că România trebuie să implementeze, în maximum 27 de luni, începând din august 2016, noul regulament european în materie de securitate cibernetică, adoptat de Parlamentul European (PE).
Acesta va permite o mai strânsă legătură între Guvern şi mediul privat în combaterea infracţiunilor cibernetice, în contextul în care sute de hackeri au fost agajaţi în ultimii ani de companiile româneşti.