Autorităţile locale ar trebui să gândească noi politici publice pentru transportul în comun, astfel încât acesta să fie corelat cu nevoile şi obiceiurile călătorilor, pentru a fi mai eficient şi pentru fluidizarea traficului, scop în care ar trebui să valorifice avantajele tehnologiilor digitale, a declarat miercuri partenerul în departamentul de Asistenţă în afaceri al EY România, Carmen Adamescu.
„În oraşe precum Bucureştiul, oamenii îşi folosesc aplicatiile de pe telefon pentru a obţine un taxi, sau folosesc Uber în loc de taxi, sau utilizează Waze pentru a găsi şi a optimiza ruta spre destinaţie, sau sunt membri ai unui grup de carpooling (folosirea în comun a unei maşini – n.r.) pe Facebook. Tehnologia digitală are o influenţă puternică asupra călătoriilor noastre zilnice prin oraş”, spune Adamescu, potrivit news.ro.
Astfel, autorităţile publice ar putea valorifica avantajele tehnologiilor digitale pentru fluidizarea traficului, pentru a estima blocajele din trafic şi de a oferi soluţii alternative, pentru a planifica transportul public, semafoarele, de a da cetăţenilor acces la informaţii în timp real despre opţiunile de mobilitate şi program.
Capitala României a fost în anul 2014 unul dintre cele mai aglomerate oraşe din Europa, cu un indice de congestie a traficului de 41%, potrivit unui studiu finanţat de BERD şi Guvernul României.
Primăria Bucureşti are în vedere crearea a 20,5 km de linii stradale, dedicate exclusiv autobuzelor, în zonele de nord, vest şi în centrul orasului. În Bucuresti, călătoriile cu autoturismele particulare reprezintă aproape jumătate din numărul de curse de transport în comun, pe distanţe mai mari de 1 km.
Cei mai mulţi oameni preferă să conducă la şi de la locul de muncă, unul dintre motive fiind faptul că există încă suficiente locuri de parcare gratuite în oraş.
Potrivit unui studiu al EY România, “călătorul viitorului” este interconectat, se aşteaptă la o integrarea perfectă a opţiunilor de transport, are un orar flexibil la locul de muncă şi o „oră de vârf”, consideră mersul cu bicicleta şi mersul pe jos drept opţiuni viabile şi are o viziune personală asupra mobilităţii.
Reprezentanţii EY apreciază că, în planificarea unui sistem eficient de transport, factorii de decizie ar trebui să se asigure că infrastructura şi comportamentul de lucru sunt corelate. Astfel, este important ca punctul de plecare în definirea politicilor publice de transportul să se concentreze asupra utilizatorilor.
Acest lucru înseamnă mai mult decât a studia doar numărul de persoane care folosesc un anumit mijloc public de transport. În timp ce numărul de pasageri transportaţi de un mijloc de transport reflectă comportamentele indivizilor şi opţiunile de mobilitate, acesta nu reprezintă în mod corespunzător noua „mobilitate personală”.
De exemplu, un sistem de tranzit ar putea fi foarte bun la transportarea unui volum mare de pasageri între puncte fixe.
„Politicile publice de planificare eficientă a transportului trebuie să răspundă la întrebarea: cum putem convinge oamenii să se comporte într-un mod dezirabil, din punct de vedere economic şi social? Politicile de transport urban trebuie privite în relaţie cu politica naţională de transport, pentru a asigura o planificare coordonată şi implementarea unor soluţii digitale care să depăşească graniţele oraşelor”, subliniază Paul Ilău, Manager EY România.